Directia pentru agricultura Bistrita-Nasaud

 

Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód megye, în germană Kreis Bistritz-Nassod) este un județ în Transilvania,România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Stema județului

 
Stema judeţului Bistriţa-Năsăud

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Date istorice 

  • 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.
  • 1228: este atestata documentar comuna Șieuț.
  • 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
  • 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
  • 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
  • 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
  • 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
  • 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
  • 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
  • 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
  • 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri si executa,sub motivatia ca localnicii i-au atacat trupele,mai multii tarani din comuna SIEUT pe care i-a spanzurat pe dealul"ACASTAILOR.Tot atunci ucide doi romani sub scocul morii din sat.
  • Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
  • 1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă Regimentul II (nr.17) grăniceresc român de la Năsăud,cunoscut si sub denumirea,data de un geMeral napoleonean ,la podul de la ARCOLE,ca "SUMSNELE NEGRE".
  • 1777: Este înființată, la Năsăud, prima școală confesională greco-catolică de învățători, numită și Preparandia, mai târziu devenind Școala Normală, urmând mai apoi a fi Liceul Pedagogic din Năsăud.
  • 1790-1792: Este construită în Bistrița prima biserică românească, greco-catolică, din lemn, în afara orașului, pe actuala str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare român unit se aflase în cartierul numit Hrube.
  • 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
  • 1863: La Năsăud se deschid porțile vestitului gimnaziu superior (mai târziu liceu, iar mai apoi devenit colegiu național) care i-a avut ca elevi, printre alții pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
  • 1884: Episcopul Dr.Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit biserica vicarială greco-catolică din Năsăud, având hramul "Sfântul Nicolae".
  • 1888: Este inaugurată noua clădire a Gimnaziului superior greco-catolic din Năsăud, actualul imobil al Colegiului Național "George Coșbuc".
  • 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. Biserica a fost întabulată încă din anul 1895.
  • 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud

  • Bistrița - este reşedinţă de judeţ, important centru economic, cultural şi administrativ al judeţului.

  • Beclean - este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară.

  • Năsăud - este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară.

  • Sângeorz-Băi - este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.

Atracții turistice

Monumente de arhitectură

  • Ruinele Cetății Ciceului
  • Casa Argintarului, Bistrița
  • Turnul Dogarilor, Bistrița

  • Ruinele cetății Rodnei, Rodna
  • Ruinele castrului roman Orheiu Bistriței
  • Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult

  • Biserica reformata Nimigea de jos
  • Biserica reformata Beclean
  • Biserica Evanghelică din Bistrița

  • Biserica Minoriților (veche greco-catolică, astăzi ortodoxă), Bistrița
  • Cadedrala Ortodoxă, Bistrița
  • Biserica Greco-Catolică, Bistrița
  • Biserica Romano-Catolică, Bistrița
  • Biserica Reformată, Bistrița
  • Sinagoga, Bistrița

  • Biserica Evanghelică, Dumitra
  • Biserica Evanghelică, Herina
  • Mănăstirea de la Vad, Ciceu
  • Mănăstirea Nușeni, Nușeni

  • Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele

-Biserica cu zid de aparare construita de mesterii graniceri din SIEUT .singura de acest fel din TRNSILVANIA Muzee și expoziții

  • Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița (Muzeul deține cea mai bogată și complexă colecție de concrețiuni grezoase din lume)
  • Muzeul Grăniceresc Năsăudean
  • Muzeul de sub poartă, Livezile
  • Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
  • Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
  • Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița

 

  • Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu

  • Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc

  • Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag

Peșteri

  • Peștera Izvorul Tăușoarelor (în apropiere de Rebrișoara) - este cea mai adâncă peșteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km.
  • Peștera Jgheabul lui Zalion (prin diferența sa de nivel de 242m, este a doua din România),
  • Peștera Grota Zânelor.
  • Peștera Măglei
  • Peștera Baia lui Schneider
  • Peștera Cobășel

Lacuri:

  • Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
  • Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
  • Lacul Cetățele cunoscut și ca Tăul Căianului.
  • Colibița baraj artificial în munții Căliman.

  • Tăul Zânelor.
  • Lacul Zagra, Zagra.

Rezervații naturale

  • Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
  • Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal, situat în munții Călimani.
  • Muntele de sare de la Sărățel.
  • Zăvoaiele Borcutului.
  • Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
  • Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
  • Peștera Jgheabul lui Zalion
  • Râpa Verde
  • Râpa cu păpuși, Domnești

  • Piatra Fântânele din Munții Bârgău

  • Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos
  • Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munții Rodnei)
  • Poiana cu narcise de la Mogoșeni
  • Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței

  • Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
  • Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
  • Râpa Mare de la Budacu de Sus
  • Râpa Neagră de la Budacu de Sus
  • Comarnic de la Cușma
  • Valea Repede din Munții Călimani
  • Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
  • Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
  • Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

  • Sângeorz-Băi (la 56km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
  • Colibița (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
  • Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
  • Valea Vinului la 8km de Rodna.

 Relieful

Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief. Zona montană cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, ce încadrează judeţul. Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de două treimi din suprafaţa sa. Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare.În fisurile şi scoarţa asterată a munţilor vulcanici se găsesc şi ape freatice mineralizate. Dintre apele bicarbonate, calcice, magnetice, carbogazoase, cunoscute sub denumirea populară de ,,borcuturi'', menţionăm în primul rând pe cele de la Sângeorz-Băi,  Anieş,  Valea  Vinului,  Şanţ,  Târlişua,  Lunca  Ilvei,  Ilva  Mare, Măgura Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorosodice (sărate), cele de la Nepos, Figa, Pinticu Tecii.  

Clima 

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată. Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm. 

Aspecte demografice

Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud in anul 2011 a fost de 277.861 locuitori. Din totalul populaţiei, 36,5% locuieşte în mediul urban şi 63,5% în mediul rural. Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: români (90,2%), maghiari(5,9%), rromi (3,6%), germani (0,2%) şi persoane de alte naţionalităţi (0,1%). Datele statistice arată că 82,9% din populaţia judeţului este de religie ortodoxă, iar restul aparţine altor religii, după cum urmează: reformată 4,6%, penticostală 6,4%, greco-catolică 2,3%, romano-catolică 1,2%, adventistă 0,5%, baptistă 0,8%, alte religii 1,1%, nedeclaraţi 0,1%, fără religie 0,1%. Populaţia ocupată civilă se activează în: agricultură - 58%, industrie -18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%, administraţie - 2,5%, învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6. 

Industria 

Ramurile  principale  ale  industriei  reprezentate  în  judeţ  prin  agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa. Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la rece,  utilajele  energetice,  metalurgice  si  refractare,  cablurile  şi  conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice, sticlăria pentru menaj, etc. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa- Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş. Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei:

  • Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistriţa – cu activitate în domeniul producţiei de cablaje auto;ƒ    

  • Teraplast Group SA Bistrita – cu activitate în domeniul producţiei articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare, granule), cahle din teracota, articole ornamentale;ƒ    
  • Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);ƒ     

  • Rombat SA Bistrita – unul din principalii producători de acumulatoriauto;ƒ    
  • Iproeb SA Bistrita – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi conducte electrice izolate si neizolate;ƒ     
  • Comelf  SA  Bistrita  –  întrepridere  specializată  în  fabricarea  de construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;ƒ   
  • Ario SA Bistrita – asigură fabricarea de robinete industriale din oţel;ƒ     
  • Mebis SA Bistrita – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice si pneumatice, scule pneumatice portabile;ƒ    
  • Miro S.A. Bistriţa – asigură producţia de repere debitate din tablă, flanşe şi inele din oţel, confecţii metalice;ƒ     
  • Dan Steel Group S.A. Beclean – asigură producţia şi comercializarea de produse metalurgice (sârmă, cuie, produse din sârmă); produse laminate şi turnate;ƒ  

  • Somplast S.A. Năsăud – asigură fabricarea ambalajelor flexibile dinmase plastice;ƒ     
  • Roseyarns S.R.L. Bistriţa – specialist în producţia de fire acrilice.

 Agricultura şi silvicultura 

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea  ce  reprezinta  55,8%  din  suprafaţa  totală  a judeţului. Terenul  agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudica a judeţului). Cea mai mare parte a produselor agricole, vegetale şi animale, sunt prelucrate de agenţii economici din judeţ. Se pot menţiona: societăţile comerciale   CARMOLACT MONOR, CALATIS GRUP, BENDEAR CRIS, LUMIDAN în domeniul prelucrării şi industrializării laptelui, AGRO INVEST, CARAIMAN, care realizează produse şi preparate din carne, VALIBYA, GAMA, PANAROMA  cu  activitate  de  morărit  şi  panificaţie,  NATUR  FRUCT  care produce sucur naturale din fructe.taţiunea  de  Cercetare-Dezvoltare  pentru  Pomicultură  Bistriţa  are  ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole. Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%),şi Bîrgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier.

 

 

 Comerţul şi serviciile 

Desfacerea  mărfurilor  către  populaţie  se  realizează  în  totalitate  prin structuri private. Se exportă în principal maşini, aparate şi echipamente electrice, textile şi articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice, animale vii şi produse animale, etc.Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter industrial, construcţii, transporturi, gospodărie comunală, poştă, radio-tv, financiar-bancare. Majoritatea  agenţilor  economici  care  au  activitate îndomeniul serviciilor sunt privaţi sau întreprinzători particulari.Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în toate oraşele judeţului a filialelor sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.Turismul se constituie într-un sector distinct, datorită condiţiilor naturale oferite de zona geografică a judeţului şi de baza materială existentă. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de un potenţial turistic bogat,valorificat numai parţial în prezent. Zona montană intens cercetată de turişti îndeplineşte funcţii complexede odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport. Baza materială a turismului, în judeţul Bistriţa-Năsăud se constituie din 22 unităţi de cazare, din care 11 sunt hoteluri, iar restul sunt vile, pensiuni, cabane, etc. 

 

 

Capitalul străin şi oportunităţi de afaceri  

În judeţul Bistriţa - Năsăud există înregistrate 543 societăţi cu capital străin cele mai multe fiind cu capital german (158),   urmează cele cu capital italian (102), austriac (63), american ( 27 ) maghiar (23) şi francez (22).

Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico- sociale oferă investitorilor oportunităţi de afaceri care constau în:ƒ Potenţial  turistic foarte bun dar nevalorificat corespunzător, amintim în acest sens: apele minerale de la Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, Lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei. Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.ƒ Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor  în  domeniul  creşterii  animalelor, a  viticulturii  şi  pomiculturii. Există un potenţial melifer ridicat fiind prezent teiul,  salcâmul şi pajişti naturale în vederea dezvoltării apiculturii.ƒ Pădurile ocupă o suprafaţă însemnată oferind posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure(zmeură, afine), ciuperci.ƒ Judeţul fiind o zonă puţin  poluată  este propice realizarea unor culturi de plante medicinale.ƒ Există posibilitatea de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.ƒ Potenţial pentru dezvoltarea următoarelor ramuri industriale - industriaalimentară, industria uşoara, industria electrotehnică, contrucţii de maşini şi prelucrarea maselor plastice.  

Repere social culturale

Reţeaua sanitară a judeţului este formată din 3 spitale, 153 cabinete medicale individuale, 3 ambulatorii de specialitate, 50 cabinete stomatologice, 52 farmacii. Ocrotirea persoanelor adulte se realizează prin intermediul a trei unităţi specializate: Căminul de pensionari din Bistriţa, Centrul Sfântul Luca de la Nuşeni,  Căminul  spital  pentru  adulţi  şi  bolnavi  cronici  din  Beclean,  iar  a minorilor prin 9 unităţi specializate:  un leagăn de copii,  o grădiniţă specială,  3 case de copii, 2 şcoli generale speciale şi o şcoală profesională, o secţie cămin spital pentru minori.Invăţământul primar şi gimnazial este bine reprezentat, în judeţ  existand 263 de unităţi, o şcoală de muzică şi 3 unităţi de învăţământ special. Învăţământul secundar se desfăşoara în 25 de licee cu diferite profile şi o unitate de învăţământ profesional. În prezent există 11 instituţii de învăţământ superior şi post liceal  în sistem de stat şi privat care asigură pregătirea în domeniul: sanitar, turism, administraţie publică, învăţământ, asistenţă socială, economic, juridic. Pentru desfăşurarea actului cultural, judeţul dispune de 8 muzee, 4 case de cultură, 56 cămine culturale, 129 biblioteci, din care una specializată, 60 biblioteci şcolare şi 60 de biblioteci publice. Infrastructura sportivă din judeţ cuprinde 104 terenuri de sport, 4 bazine de înot, 28 săli de sport, 7 complexe sportive şi stadioane.   

   

 

MASS-MEDIA LOCALĂ 

În judeţul Bistriţa-Năsăud mass-media este reprezentată în principal de:ƒ   

  • postul privat de televiziune Tele 7 Bistriţa;ƒ 
  •  cotidianele – Răsunetul şi Mesagerul;ƒ   
  • publicaţia săptămânală Atac de Bistriţa; Gazeta de Bistriţa;ƒ   
  • posturile de radio: “Radio Transilvania”, “Radio Bistriţa”, “Radio 21”.
Poziția geografică
Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E

Țară România
RegiuneNord-Vest

Reședință Bistrița
Componență municipiu/ orașe/ comune
 

Suprafață
 - Total 5.355 km² (535.520 ha)

Populație (2011)
 - Total 277.861 locuitori
 - Densitate 51,9 loc./km²
 - Locul după populație 35

Prefix telefonic 0263
Indicativ autovehicule BN

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud

Copyright © 2016 - Directia pentru Agricultura Bistrita-Nasaud